În rugăciune Te chemam
Să cureți a mea stare,
Căci greu puteam să-naintez
Pe a Ta sfântă cale.

Vedeam că firea-mi încolțește
Și mă luptam să-nving
Privind la Tine, Domnul meu,
Vrăjmașul biruind.

Credeam că modelarea mea
Va fi mult mai ușoară,
Dar Tu cunoști a Ta lucrare,
Eu mă încred în Tine.

În Via sfântă am adus
Așa puțină roadă…
Și-ades din muguri ce ai pus
La coacere nu au ajuns.

Deși din seva Ta de har
Am avut multă parte
Puțin e rodul cel dorit
Ce-ai vrut ca să ai parte.

Și-ai început Vier ceresc
Să tai din ramurile rele,
Și des frunzișul să-l rărești,
Așa cum curățarea cere.

Și mă durea această curățare,
Sădind în inimă smerire,
Căci Tu nu vrei mlădițe-nfoiate
Ci plini de roadă, de iubire.

Acum prin ramurile rare
Se văd din razele de soare,
Și mugurii primesc deplin
Din cea târzie ploaie.

Tu cercetezi în Via Ta
Să vezi ce roadă este,
Eu te slăvesc că-n viața mea
Privirea-Ți se oprește!

Nu te-ntrista când curăță Vierul,
Ci crezi deplin în dibăcia Sa,
Rămâi în Vie, rămâi lângă Domnul,
Să fii mereu mlădița Sa!